Atac de panică

Atacul de panică este o tulburare ce debutează brusc, escaladează rapid până la intensitate maximă (de regula în zece minute sau mai puțin) și este adesea acompaniat de sentimentul de pierdere sau moarte iminentă și dorința de a scăpa.

Simptome:

palpitații, transpirații, tremor sau trepidații, senzația de scurtare a respirației sau de strangulare, senzația de sufocare, durere sau discomfort precordial, greață sau detresă abdominală, amețeală sau vertij, derealizare sau depersonalizare, frica de a nu pierde controlul, de a nu „înnebuni“, frica de moarte, parestezii, frisoane sau valuri de căldură (DSM).

Modul de lucru:

  • abordare și intervenție experiențialistă prin externalizarea simptomului;
  • activarea resurselor și resemnificarea traumei.

Efecte:

  • Ameliorarea până la dispariție a simptomului;
  • O perspectivă adaptată asupra situației de atac de panică;
  • Raportarea în mod diferit și adaptat la existență.